Obiective turistice

Obiective turistice

 

Biserica-cetate reformată din secolul XIII, la origine bazilică romană, este construită din piatră şi cărămidă,cu ziduri foarte groase cu contraforturi, cu trei nave şi şase travee, cu absidă semicirculară şi cu turn-clopotniţă masiv. Portalul sudic păstrează un basorelief romanic reprezentând arborele vieţii flancat de doi lei. Fiind asediată de mai multe ori datorită unui incendiu biserica a fost refăcută în stilul gotic târziu, cu câteva elemente renascentiste. Din anul 1569 biserica a fost trecută de la cultul romano-catolic la cultul reformat calvin.

Biserica ortodoxă română ” Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”,este ctitoria voievodală a lui Mihai Viteazul , care după bătălia de la Şelimbăr din 1599,în drum spre Alba Iulia,unde la 1600 va realiza unrea tuturor românilor într-o singură ţară,s-a oprit la Ocna Sibiului unde va porunci şi rândui să se zidească o biserică. După anul 1695 biserica va fi reconstruită de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Biserica este construită în stil brâncovenesc, în plan dreptunghiular tip “sală”, cu absidă poligonală spre est, cu decoraţii exterioare cu brâu cu profil semicilindric, încadrat cu rânduri de cărămizi aşezate în ”zimţi”şi firide dreptunghiulare, în care se mai păstrează picturi originale. În interior biserica este pictată şi păsterază fragmente importante de pictură brâncovenească precum şi tabloul votiv din anul 1723, înfăţişându-i pe domnitorii ctitori Mihai Viteazul şi Constantin Brâncoveanu.

Biserica ortodoxă română “Schimbarea la faţă” din Căciulata a fost ridicată, în anul 1790, de către muncitorii minieri de la fostele saline. Biserica este construită din cărămidă, pe un plan dreptunghiular, cu o absidă semicirculară pe latura de răsărit şi cu turn clopotniţă, fiind decorată ,în exterior cu brâu şi ocniţe iar în interior cu pictură nouă în stil neobizantin.

Biserica ortodoxă română “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” a fost construită în anul 1810 din cărămidă şi piatră pe un plan dreptunghiular, cu absidă semicirculară pe latura de răsărit şi cu un înalt turn clopotniţă. În exterior păstrează câteva fragmente de pictură de la 1827 iar în interior cele două cupole circulare şi pereţii sunt acoperiţi de frescă în stilul neobizantin.

 

Perspective de dezvoltare a turismului în Ocna Sibiului

 

Este domeniul de activitate de care se leagă speranţele de viitor ale majorităţi locuitorile. Explicaţia este dată de creşterea circulaţie turistice şi în România unde locuitorii oraşelor mari şi străini cu posibilităţi materiale practică tot mai multe vizite în staţiunea de aici, dar şi de potenţialul turistic impresionant al oraşului.

Potenţialul turistic al localităţii se compune din:

·         Zona lacurilor exterioare cu cele 14 lacuri antroposaline de interes terapeutic dar şi turistic.

·         Zona staţiunii şi a Băilor cu pensiunile turistice moderne.

·         Partea de sus a localităţii cu specific unguresc şi românesc cu obiectivele turistice istorice (bisericile, muzeul).

·         Zona împrejurimilor Ocnei cu localităţile învecinate: Topârcea, Mândra, Loamneş, Alămor – localităţi cu specific românesc agroturistic.

·         Sibiul, zona montană şi împrejurimile Sibiului.